Care sunt avantajele radiologiei digitala in comparatie cu cea clasica?
La aparatura de radiologie conventionala clasica imaginea se obtine prin bombardarea cu radiatie X a unui film radiologic. Doza de radiatie pentru impresionarea filmului radiologic este substantiala.Filmul radiologic astfel obtinut trebuie developat ,spalat, uscat. Acest proces este un proces foarte subiectiv datorita faptului ca depinde de factorul uman ce manipuleaza substantele chimice de developare,timpul cit este lasat filmul in acestea,etc.
Concluzia este ca sunt foarte multi factori ce pot concura la obtinerea unei radiografii neclare si nefolositoare medicului ce are nevoie sa observe toate detaliile pentru un diagnostic real.
Aparatura digitala a inlocuit filmul radiologic clasic cu un senzor electronic.Imaginea receptionata de senzor este transmisa catre un computer.Cu ajutorul unui soft specializat imaginea poate fi prelucrata pina la cele mai mici detalii(contast,luminozitate,zoom,claritate) intocmai ca la o poza facuta cu un aparat foto digital fapt imposibil la tehnologia clasica cu film radiologic.
Se obtine o imagine net superioara din punct de vedere claritate.
Doza de radiatie necesara pentru ca senzorul sa receptioneze imaginea este cu pina 80 % mai mica decit la aparatura clasica. Imaginea poate fi vizualizata in doua moduri:
- pe un alt computer cu ajutorul softului de vizualizare
- imaginea poate fi imprimata pe un film special cu ajutorul unei imprimantei Kodak Dryview 5800 Laser Imager System o imprimanta de inalta rezolutie.
Imaginea obtinuta cu aparatura digitala are o claritate mult mai mare prin posibilitatea corectarii ulterioare achizitiei. Echipamentul si aparatura sint cele mai importante aspecte in domeniul radiologiei.
La fel cum in arta fotografica s-a trecut de la fotografia pe film si hartie la cea digitala si prelucrarea pe calculator, la fel si radiologia stomatologica trece īncet de la filmul conventional la radiografia digitala.
Digitizarea in radiologie este expresia cea mai puternica a evolutiei tehnologiei de la descoperirea radiatiilor X īncoace. Desi au trecut aproape 30 de ani de la aparitia primului senzor digital intraoral, implementarea si utilizarea pe scara larga a radiologiei digitale īn Romānia este, īnca, deficitara prin comparatie cu celelalte state europene. Motivele sunt multiple, incepānd de la lipsa echipamentelor röntgen din cabinetele medicilor dentisti romāni, pāna la costurile de achizitie mari si ezitarile īn utilizarea calculatoarelor.
Pentru a realiza o radiografie digitala medicul va folosi un tub Roengen normal si va plasa in cavitatea orala o placuta nu prea mult diferita de filmul cunoscut de noi. Asadar, pentru a realiza o radiografie digitala se foloseste acelasi emitator de radiatii X ca in cazul filmului conventional, īnsa cu modificarea setarilor astfel īncāt timpul de expunere sa fie mai scurt si doza de radiatie mai mica.
Exista doua mari categorii de senzori digitali care pot inlocui filmul conventional:
A) senzorii CCD (Cf. engl. charge-coupled devices) similari celor din aparatele de fotografiat digitale, atat de banale in ziua de azi si sunt cel mai des utilizati de medici. Pentru a realiza o radiografie dentara acesti senzori se plaseaza in cavitatea orala in locul filmului fiind conectati printr-un cablu la un calculator. In momentul realizarii radiografiei (expunerii la radiatia X), receptorul va prelua imaginea dintilor si o va transmite calculatorului putand fi vizualizata aproape instant de catre medic. Acesti senzori exista in prezent si in varianta wireless.
B) placutele de stocare a imaginii ( PSI sau PSP in engleza "Phosphor storage plates") care sunt aproape identice ca aspect cu filmele conventionale diferenta fiind ca imaginea se memoreaza pe ele fara a fi vizibila cu ochiul liber, pana in momentul scanarii pentru a putea fi vizualizata pe calculator. Dupa scanare placuta se reseteaza si poate fi utilizata pentru o noua radiografie. [3]
De ce ar fi nevoie de radiografii digitale pe care sa le vedem pe calculator?
1. Radiografia digitala aduce pacientului beneficiul unei doze de radiatie mult scazute. Cercetarile īn domeniu ale lui Haring si Howarten atesta o reducere a radiatiei de pāna la 80% īn momentul expunerii senzorului comparativ cu filmele, acest fapt datorāndu-se proprietatilor senzorului, care īl fac mult mai sensibil la fotonii radiatiilor X [1]
2. Posibilitatea prelucrarii imaginii pe calculator este, unul dintre cele mai mare avantaje pe care imagistica digitala le are asupra filmului conventional. Producatorii includ īn software-ul programelor o gama diversificata de metode de procesare, dintre care: modificarea contrastului, inversare a tonurilor de gri, magnificarea, colorare artificiala, , realizarea de masuratori etc.
3. Calitatea imaginii obtinute Majoritatea senzorilor digitali existenti in prezent pe piata au o rezolutie a imaginii net superioara filmului conventional ( 12 perechi de linii/mm). Aceasta inseamna ca pe radiografiile digitale medicul poate identifica informatii care nu ar fi fost vizibile pe un film conventional. [2]
4. Economia de timp reprezinta un avantaj esential, mai ales īn cazul sistemelor CCD care permit afisarea imaginii imediat dupa expunere. De asemenea, si īn cazul sistemelor PSI, chiar daca exista un timp mort īntre scanarea si vizualizarea imaginii, metoda este semnificativ mai rapida decāt developarea conventionala in camera obscura.
5. Ecologic (neinvaziv pentru mediu) Nu sunt folosite substante chimice pentru developare. Toate tipurile de senzori permit reutilizarea lor (pentru un numar de cāteva mii de expuneri in cazul CCD urilor si cateva sute in cazul PSI). Totusi, daca manevrarea lor nu se face cu atentie, ei se pot zgāria sau deteriora.
In contextul celor prezentate mai sus putem conclude ca intrebarea majora atat pentru medici cat si pentru pacienti nu este " de ce radiografii digitale?" ci "de cand incep si eu sa fac radiografii digitale?"